În ultimii 12 ani au fost eliberate 33,46 milioane de cărţi de alegător, iar cheltuielile depăşesc 13 milioane lei. Ele nu au fost folosite niciodată şi nu vor fi folosite nici la alegerile din acest an.
Povestea cărţilor de alegător a început în toamna anului 1992, pe vremea Cabinetului Stolojan, care a adoptat „Hotărârea de Guvern nr.729/1992 privind organizarea activităţii de întocmire şi eliberare a cărţii de alegător“. Art. 1 prevedea: „Cartea de alegător este documentul pe baza căruia se exercită dreptul de vot începând cu anul 1993. Exercitarea dreptului de vot pentru toate consultările electorale cu caracter naţional (alegeri parlamentare, alegeri locale, alegerea preşedintelui şi referendum - n. red.) se face numai pe baza cărţii de alegător“.
Fondurile pentru confecţionarea şi distribuirea acestor documente au fost de un miliard de lei şi au fost alocate din bugetul Secretariatului General al Guvernului. De atunci şi până în prezent, deşi în România au avut loc patru rânduri de alegeri parlamentare, tot atâtea alegeri locale, trei rânduri de alegeri prezidenţiale şi două referendumuri, cărţile de alegător nu au fost folosite niciodată. Şi totuşi, ele au fost tipărite şi distribuite în continuare, costurile suportate de la bugetul statului fiind consistente.
Milioane aruncate pe apa sâmbetei
La solicitarea redacţiei, Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date (DEPABD), din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI), ne-a comunicat că, din anul 2000 şi până în prezent, au fost eliberate 24.408.681 de cărţi de alegător. De asemenea, în aceeaşi perioadă au fost preschimbate (odată cu preschimbarea cărţilor de identitate - n.red.) 9.060.311 cărţi de alegător. Cheltuielile pentru achiziţionarea materialelor, precum şi pentru producerea acestor documente însumează 13.632.000 lei.
DEPABD mai