După Irlanda, Grecia şi Portugalia, acum a vândut rândul Spaniei să plătească oalele sparte de băncile flămânde să îşi recupereze banii pe care i-au pierdut dând credite „cu buletinul”.

Naţionalizarea Bankia, a patra bancă ca mărime din Spania, şi anunţul privind recapitalizarea acesteia printr-o emisiune de obligaţiuni, creştea randamentul bonurilor de stat spaniole la 6,67%, aproape de pragul fatidic de 7%, la care Grecia, Portugalia şi Irlanda au apelat la ajutor financiar extern. Nici Italia nu stă prea bine, obligaţiunile sale cu scadenţa la 10 ani crescând la 6,03%, pentru a convinge investitorii să le cumpere. În Grecia, unde sunt aşteptate noi alegeri National Bank of Greece, cea mai bancă locală, afirma că populaţia se va confrunta cu urmări dramatice în cazul ieşirii din uniunea monetară, precum înjumătăţirea veniturilor, creşterea şomajului la 34% şi o inflaţie de 30%. Toate acestea au dus la creşterea fricii plasamentelor în moneda unică, ceea ce împingea marţi seară euro spre 1,2454 dolari, pentru ca ieri dimineaţă să coboare până la 1,2426, nivel care mai era atins la începutul lui iulie 2010. Scăderea euro provoca, de asemenea, reducerea preţului unciei de aur la Londra, care cobora ieri dimineaţă la 1.549 dolari. Criza din euro-zonă se răsfrânge şi asupra economiei româneşti, prin scăderea exporturilor, a investiţiilor străine directe dar şi a remiterilor de valută pe care fe fac românii plecaţi la muncă în străinătate. Intrările de euro pun presiune pe cursul euro/leu, ceea ce a impus BNR să accepte deprecierea leului. De cinci şedinţe consecutive cursul euro se menţine peste 4,46 lei, ieri acesta coborând de la 4,4639 la 4,4616 lei, dealerii punând mişcarea pe intervenţiile indirecte ale BNR. Piaţa s-a deschis ieri 4,4630 – 4,4650 lei, tranzacţiile realizându-se apoi în culoarul 4,66 – 4,6670 lei, pentru ca la ora 14:00 cotaţiile să revină