Printr-un hazard negru am petrecut o noapte albă cu Stalin şi martirii lui. Mai mult decît o carte sau un film, documentarele prezentate pe canalul Histoire m-au ţinut nemişcat căci vieţi şi oameni apăreau concret într-o lume sovietică afişînd un surîs sistematic, a cărei iluzie de mult a fost denunţată. Europa, cînd s-a lăsat înşelată, cînd a revelat, cu un curaj neaşteptat, noaptea… staliniană!
Mai întîi istoria Doctorului Jivago şi a lui Boris Pasternak. Poetul&traducătorul respectat în acest imperiu al literaturii, care era Rusia, decide să scrie un autoportret disimulat ce-i permite să restituie un destin individual în infernul sovietic. Pasternak îl precedă pe Soljeniţîn; destinele le sînt similare, sfîrşitul doar le deosebeşte. Ei au suscitat în Rusia şi în lume o egală devoţiune pentru opera şi artiştii ce erau. Devenind colaboratoare a lui Pasternak, Olga, a doua sa soţie – redactor-şef a oficialei Reviste literare sovietice – va fi trimisă în lagăr patru ani, iar apoi, după editarea cărţii şi dispariţia lui Pasternak, va reveni tot acolo pentru încă patru ani. Dactilografa care i-a bătut la maşina lui Soljeniţîn Gulag-ul, nu va rezista torturii şi va dezvălui locul unde fusese ascuns manuscrisul. Păcatul trădării o va conduce la sinucidere! Devoţiune fără de margini. Dar Soljeniţîn ştia că exista riscul de a nu rezista, în ciuda celei mai profunde fidelităţi, şi prevăzînd un asemenea risc îngropase un al doilea exemplar undeva într-o grădină, la rădăcina unui copac. Femei dăruite, femei sacrificate! „Manuscrisele nu ard“ – spunea Bulgakov! Pentru a le salva, cîtă durere e necesară! dar şi cîtă iubire!
DE ACELASI AUTOR Teatru-n puşcărie? Fotografiile excesului 1917 Muzeul Preşedintelui şi cadoul politicUn editor comunist, Feltrinelli, primeşte manuscrisul Doctorului Jivago, îl citeşte şi decide să-l publice. Moscova intervine, Partidul îi ord