Va renunţa Guvernul Ponta la cota unică sau nu? Şi dacă da, va fi Crin Antonescu în stare să ţină sub control atmosfera care se va crea în interiorul partidului pe care îl conduce, după ce momentul detonării se va fi consumat?

Pentru prima întrebare, indiciile duc tot mai mult spre un răspuns afirmativ, iar unitatea de măsură pentru o atare concluzie nu o mai reprezintă simplele declaraţii politice ale unor lideri aflaţi în opoziţie, ci iniţiativele şi analizele la care se lucrează deja în Guvern.

Oricum ar fi camuflată din punctul de vedere al comunicării publice, intenţia de a suprataxa cu 16% salariile din sistemul bugetar care depăşesc 4.500 echivalează practic cu o renunţare la cota unică de până acum.

Premierul Victor Ponta a admis că Executivul pe care îl conduce analizează deja efectele unei asemenea decizii, reiterând mai departe hotărârea USL (dar mai ales a PSD şi PC) de a continua ofensiva atomizării definitive a cotei unice prin introducerea impozitului progresiv, undeva la anul, după eventuala preluare a unei guvernări cu mandat întreg şi asigurarea unei majorităţi confortabile în Parlament.

Cum intenţia socialiştilor de a scoate din istorie procentul unic de 16% reprezintă un obiectiv politic pe care l-au enunţat public cei mai grei dintre cei mai grei, inclusiv Ion Iliescu şi Adrian Năstase, marea întrebare este ce strategie va adopta în final PNL?

Apoi, cât va mai fi dispus Crin Antonescu să înghită pe nemestecate deciziile-cheie ale actualei guvernări, când este evident că majoritatea prind contur în laboratoare de tipul Institutului Social Democrat, reperul "ştiinţific" al socialiştilor români şi nu al liberalilor.

Chiar dacă preşedinţii PNL, PSD şi PC ţin să dea impresia că au ajuns la o aşa chimie trans-ideologică încât a devenit suficient un schimb de priviri pentru a merge înainte cu acelaşi gând, riscurile l