La cincizeci de zile de la Învierea Domnului şi la zece zile de la Înălţare, creştin ortodocşii prăznuiesc duminicăPogorârea Sfântului Duh sau Rusaliile. Aflaţi din nou laolaltă, la Ierusalim, Sfinţii Apostoli primesc prin puterea Sfântului Duh, pogorât peste ei în chip de limbi de foc, harul şi binecuvântarea de a fi mărturisitori ai Lui Hristos Dumnezeu Celui mort şi înviat a treia zi, prin vestirea Evangheliei spre a fi înţeleasă de toate neamurile. Sfânta Scriptură ne spune: “Când a sosit ziua Cincizecimii, erau toţi (Apostolii n.n) împreună, la un loc. Şi fără de veste s'a făcut din cer un vuiet ca de suflare de vânt ce vine repede şi a umplut toată casa unde şedeau. Şi limbi ca de foc li s'au arătat, împărţite, şi au şezut pe fiecare din ei. Şi s'au umplut toţi de Duh Sfânt şi au început să grăiască în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi. Şi erau locuind în Ierusalim Iudei, bărbaţi cucernici, din toate neamurile care sunt sub cer. Şi când s'a făcut vuietul acela, s'a adunat mulţimea şi s'a tulburat, căci fiecare îi auzea pe ei grăind în limba sa. Şi erau uimiţi toţi şi se minunau, zicând: “Iată, nu sunt oare galileeni toţi aceştia care vorbesc? Şi cum de auzim noi, fiecare, limba noastră în care ne-am născut? Parţi şi Mezi şi Elamiţi şi cei ce locuiesc în Mesopotamia, în Iudeea şi în Capadocia, în Pont şi în Asia, în Frigia şi în Pamfilia, în Egipt şi în părţile Libiei cea de lângă Cirene, şi Romani aflaţi în trecere, Iudei şi prozeliţi, Cretani şi Arabi, îi auzim pe ei vorbind în limbile noastre despre măreţiile lui Dumnezeu!” (Faptele Apostolilor, 2, 1-11)

Acest praznic împăratesc este una dintre cele mai vechi sărbători creştine. Odinioară, în anii de început ai creştinismului, catehumenii primeau de Cinzecime botezul. În această zi, casele se împodobeau cu flori şi ramuri verzi, cu precădere de nuc şi de tei. Astăzi, creştinii duc la bise