Pensiile private sunt plasamente exotice pentru majoritatea românilor în al cincilea an de funcţionare a sistemului din cauza educaţiei financiare limitate şi a disponibilităţilor băneşti reduse ale populaţiei.

În 2007, când a fost lansat sistemul de pensii private, toţi angajaţii au fost obligaţi să îşi aleagă un fond de pensii obligatorii în care, până la retragerea din activitatea, este lunar virată o sumă, stabilită prin lege, din contribuţia plătită de angajator la asigurările sociale. Tot din 2007, românii pot să contribuie voluntar cu ce sumă vor la un fond de pensii facultative.

După cinci ani de funcţionare, cea mai mare parte a tinerilor care intră pe piaţa muncii nu ştiu să îşi aleagă un fond de pensii obligatorii în funcţie de aşteptările pe care le au şi apetitul faţă de risc şi preferă să fie distribuiţi aleatoriu la unul dintre cele nouă fonduri din piaţă, potrivit analizelor făcute de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).

"Aproape 95% din tinerii nou-angajaţi sunt distribuiţi aleatoriu în sistemul de pensii private. Acest lucru se întâmplă pentru că nu există educaţie financiară. Poporul român nu a fost obişnuit să economisească, a fost prea sărac şi toţi banii s-au dus spre consum. Cred că angajatorii prin departamentele de resurse umane ar trebui să fie mai implicaţi în explicarea utilităţii pensiilor private", spune Cristian Roşu, director în cadrul CSSPP.

În ultimii patru ani pensiile private obligatorii au strâns active de 7,5 miliarde de lei de la 5,6 milioane de participanţi. Pentru acest an, contribuţia la pensia privată se ridică la 3,5% din salariul brut.

Pilonul facultativ, deşi a fost lansat cu câteva luni mai devreme decât cel obligatoriu, este şi mai puţin vizibil, reuşind să strângă circa 500 milioane de lei de la 271.000 de participanţi în cinci ani de funcţionare. Nici companiile