- Social - nr. 106 / 2 Iunie, 2012 In vara anului 1991, am fost in localitatea Micfalau – Covasna, care se afla la 14 kilometri distanta de Tusnad, spre Sfantu Gheorghe. Inainte de odiosul Diktat de la Viena, din 30 august 1940, in aceasta localitate era o viata romaneasca foarte activa, existau 1.100 romani, deci peste 200 de familii, aveau scoala, activitate bisericeasca normala. Dupa evenimentele tragice de dupa 1940 si in timpul Regiunii Autonome Maghiare, romanii au fost aproape maghiarizati. Cimitirul romanesc se afla in curtea bisericii (la acea data, biserica era in paragina). Ca dovada a maghiarizarii romanilor este faptul ca, pe fiecare cruce de pe morminte, toate numele si prenumele sunt unguresti, iar inscrisurile de pe crucile de atunci erau romanesti. Exemplu: "Aici se odihneste in Domnul Raduly Ianos, Neaguly Istvan, Szafta Ianos”, deci nume romanesti maghiarizate – Radu, Neagu, Safta, cele mai multe nume fiind Raduly si Neaguly. Odata cu infiintarea Episcopiei Harghitei si Covasnei, in frunte cu Preasfintia Sa Arhiepiscop Ioan Selejan, in zona respectiva s-au facut lucruri extraordinare: s-au refacut multe biserici si case parohiale, care au fost parasite sau distruse, intre anii 1940 – 1944, iar multi romani au fost readusi la credinta stramoseasca. In zona Odorhei, in toamna anului 1940, s-a instalat o armata de honvezi, cu scopul de a distruge bisericile romanesti, unde au fost daramate total sau partial 18 biserici si case parohiale, din unele s-au facut magazii sau chiar WC-uri. Dar, sa vedeti obraznicia cea mare: la infiintarea Episcopiei respective, unii lideri locali ai UDMR si "scaunasi” au protestat ca, prin aceasta, se schimba raportul etnic din zona! Dupa mintile lor bolnave, ar insemna ca readucerea catorva mii de romanii care au fost maghiarizati, la credinta stramoseasca, renovarea si repararea unor biserici schimba raportul etnic! A