In primavara anului 1945, al Treilea Reich este cuprins de un val de sinucideri fara precedent. Atunci, si-au luat viata nu doar membri de elita ai partidului nationalist-socialist, ci si germani obisnuiti. De ce?
Cand, in primavara lui 1945, era iminent sfarsitul celui de-Al Treilea Reich, multi functionari ai statului nu mai vedeau si nu credeau intr-un viitor la fel de bun pentru cariera lor. Si-au luat atunci viata nu doar Hitler, Goebbles sau Himmler. Si alti membri ai elitei nationalist-socialiste isi pun capat zilelor, inclusiv 41 gauleiteri (conducator al unui district din Germania nazista sau al unui teritoriu ocupat de Germania nazista). Dramatice sunt si datele furnizate de Wehrmacht: 53 dintre cei 554 generali de armata decid sa faca acest ultim pas in viata.
Care este cauza acestui val fara precedent de sinucideri? Ce ne spune acesta despre functionarea unui sistem nationalist-totalitar? In cartea sa, "Sinuciderile din Al Treilea Reich", profesorul Christian Goeschel analizeaza cateva cazuri individuale, punand accent pe conditiile sociale ale vremii, scrie Deutsche Welle.
Rolul sinistru al propagandei
Una dintre posibilele explicatii ale acestui fenomen consta in opacitatea si rigiditatea nationalismului extrem. In conformitate cu aceasta ideologie, inca de la venirea la putere a national-socialismului, liderii acestui curent spuneau ca mai bine asista la autodistrugerea tarii, prefera un sfarsit distructiv al natiunii, decat sa se lase cotropiti de inamic. Conform lui Goeschel, aceasta propaganda nu reprezinta motivul principal al sinuciderilor in masa, el fiind valabil, mai degraba, doar pentru varfurile sistemului.
In primavara anuluui 1945, sinuciderea devine un adevarat fenomen de masa: numai in aprilie, in Berlin, se sinucid 3.881 oameni, de cinci ori mai mult decat in tot anul anterior. I