Dumnică am fost într-o comună din zona Giurgiu. Pe la prânz am asistat la un miting electoral.
S-a desfăşurat pe un izlaz trasat ca un teren de fotbal şi mărginit de două tribune stinghere. A participat tot satul. În zonă, lumea se strânge cam la orice, chiar şi când vine Smurdul la câte un bolnav. Perimetrul era îngrădit. La intrare primeai câte un pix, un balon, o brichetă şi o eşarfă.
Apoi te aşezai fără să vrei la o coadă unde se dădeau bonuri cu numere. Eu am prins 1214. Se spunea că bonurile ar fi pentru o tombolă unde s-ar putea câştiga biciclete, maşini de tuns iarba şi chiar un scuter. De fapt ele nu serveau decât la un bufet bine aprovizionat cu mici şi bere foarte rece. Tombola nu a mai fost organizată pentru că primarul se teme de anchete şi rudele lui nu s-au înţeles cine şi ce să câştige. Lumea a înţeles şi a rămas cu o impresie bună. Omul ar fi dat pentru că are de unde, dar putea să aibă necazuri.
A început. Familii întregi s-au aşezat liniştite la mese şi au gustat micii. De la caz la caz se făceau schimburi între mâncare şi băutură. Muzica era asurzitoare şi vocea unui DJ nici nu se desluşea. Partea mai proastă a fost ca în momentul când a venit un senator "de la judeţ" şi a ţinut o cuvântare muzica nu a fost dată mai încet.
Până la urmă nu a mai vorbit nimeni, sau cine a mai încercat nu a putut fi auzit din pricina muzicii. Până la coadă a fost frumos. Familiile respectabile au mers acasă cu baloane, brichete, pixuri şi eşarfe, iar beţivii tot la Mat, cum ar fi făcut şi dacă nu era miting. În drum spre Bucureşti, am observat că în toate comunele se întâmplase cam acelaşi lucru. Locaţiile au fost diferite. Cadourile nu prea. În unele locuri am observat că se dăduseră saci şi tricouri.
Localităţile cu romi păreau mai tulburate. Oamenii stăteau pe şosea şi nu se dădeau la o parte din calea maşinil
