Un procent de 40% dintre românii cu vârsta cuprinsă între 45 şi 65 de ani nu lucrează, adică mai bine de două milioane de persoane apte de muncă, cu experienţă profesională, nu îşi găsesc loc pe piaţa muncii, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Institutul Naţional de Statistică.
Discriminarea pe criterii de vârstă, lipsa candidaţilor calificaţi pe anumite meserii şi a unor politici de creare de noi locuri de muncă au fost principalele cauze care au condus la o rată scăzută a ocupării în România, dar şi la existenţa unor anomalii pe piaţa muncii.
Potrivit datelor Statisticii, din cele 5,2 milioane de persoane care au între 45 şi 65 de ani (vârsta de pensionare la bărbaţi potrivit noii legi a pensiilor), 2 milioane sunt inactive. Suma reprezintă aproape jumătate din numărul de pensionari din România, de 5,3 milioane de persoane. Aceasta este una din explicaţiile majore ale numărului mic de angajaţi din România - doar 4,3 de milioane de persoane la finalul lunii martie a acestui an.
"Există o anomalie în societate. Dacă în Austria se merge foarte mult pe pregătirea de personal calificat (70% din cei care intră pe piaţa muncii au o calificare, iar restul de 30% au studii superioare), în România raportul este invers. Cum să asimileze piaţa numai absolvenţi de studii superioare, ca să nu mai vorbim şi de calitatea pregătirii lor? Ar trebui echilibrată această proporţie, în aşa fel încât să fie pregătiţi, cu diplome recunoscute, strungari, patiseri, tapiţeri, care să aibă o calificare recunoscută şi astfel să se încurajeze mobilitatea forţei de muncă. S-au pierdut oamenii calificaţi pe meserii. Cu ei, piaţa nu ar mai fi sufocată de oameni care îşi caută un loc de muncă, pentru că aceştia îşi vor găsi un culoar", este de părere doctorul în economie Adina Mihăilescu, care lucrează în cadrul Institutului de Cercetare a
