Sistemele de pensii publice nu mai sunt sustenabile în economii care se zbat sub povara deficitelor, iar tendinţa generalizată de îmbătrânire a populaţiei pune presiune suplimentară pe bugetele de stat. Angajat până la 80 de ani, soluţie propusă de directorul general al gigantului american AIG, pare astăzi şocant, însă România, ca şi restul statelor din Europa, se îndreaptă cu paşi înceţi, dar siguri spre creşterea vârstei de pensionare.
Vârstele de pensionare va trebui să urce spre 70, 80 de ani. Astfel, pensiile şi serviciile medicale se vor încadra în buget. Lumea va munci mai mult, ridicând povara de pe tineret", a comentat Robert Benmosche (68 de ani), directorul general al asigurătorului american AIG, citat de Bloomberg
Oficialul a propus această soluţie drept reacţie la criza datoriilor în care se află acum Grecia, ţară în care vârsta medie efectivă de pensionare este de 59,6 ani, printre cele mai scăzute din Europa, în timp ce durata medie de viaţă este de 81,3 ani.
Propunerea lui Benmosche a şocat şi pentru că a venit din partea unui oficial al AIG, companie care a fost salvată în 2008 de la faliment de statul american printr-un ajutor de 150 de miliarde de dolari şi care acum propune ca populaţia să muncească până la adânci bătrâneţi şi să nu se mai bazeze pe banii de la stat. Indirect, oficialul AIG propune o abolire a pensiei, pentru că foarte puţini ar mai trăi să îşi încaseze pensia, demontând astfel utilitatea sistemului public şi privat de pensii.
Pensionari mai tineri decât stabileşte legea
În România, situaţia nu este mult diferită de Grecia. Vârsta de pensionare a fost stabilită la 63 de ani pentru femei şi la 65 de ani pentru bărbaţi, însă jumătate din cei 5,3 milioane de pensionari din România s-au retras din activitate înainte de vreme. Parte din aceşti pensionari provin din rândul foştilor a
