Femeia misterioasă a Extremului Orient are câteva imagini stereotipe create de literatura ultimilor ani - gheişa, concubină ori împărăteasă. Dar lumea tradiţională, fie chineză, fie japoneză (de Coreea şi Vietnam încă nu avem habar, poate va veni şi vremea lor. ..) a absorbit influenţele occidentale, întâlnirea civilizaţiilor şi a culturilor începând cu secolul al XIX-lea a însemnat fascinaţie reciprocă.
Nu doar europenii au resimţit şocul benefic al altui univers, vizibil în poezia simbolistă şi în pictura impresionistă, ci şi chinezii şi japonezii au trăit mirajul depărtărilor atrăgătoare. Locul cel mai promiţător şi mai ademenitor a fost şi pentru unii şi pentru alţii Shanghai, oraşul cosmopolit al Chinei. Iar perioada în care interferenţa Orient-Occident ia turnura unui vârtej ameţitor este cea a anilor '30, când femeile încep să iasă din umbră.
Un asemenea fenomen se află în fundalul romanului "Concubina din Shanghai"* de Hong Ying, autoare deja cunoscută pentru un roman încântător - "Arta iubirii" (apărut tot în "Raftul Denisei", cu prezentarea căruia am început rubrica "Ficţiune la feminin", trecută deja de suta de cărţi consemnate), ce reaminteşte de povestea de iubire din "Maitreyi" de Mircea Eliade, fermecând şi astăzi cititorii.
Cassia, eroina romanului, va cuceri cititori şi cititoare (mai ales!) prin biografia ieşită din comun. Condiţia ei iniţială te înduioşează: cea mai umilă fată dintr-un sat, orfană şi urâtă de mătuşă pentru că nu are şansa unei căsătorii (are picioare mari, nu i-au fost bandajate ca să devină crini!), nu este bună să fie vândută nici măcar ca slugă. Pare incredibil, dar totul se petrece în China tradiţională a primei jumătăţi de secol XX.
Întâmplarea (sau "amănuntul biografic", cum ar scrie Aurora Liiceanu) îi aduce o şansă unică: Doamna de Smarald, patroana unui bordel, are un moment de omenie şi o cumpără,
