După momentul 1989 – revoluție sau lovitură de stat, încă nu suntem lămuriți pe deplin – primele alegeri locale din România au avut loc în februarie 1992. Ele s-au desfășurat în două tururi de scrutin, în zilele de 9 februarie, primul tur, respectiv 23 februarie, cel de-al doilea.

Erau primele alegeri locale libere după mai bine de 50 de ani. Desfășurate în baza legii nr. 70 din 1991, lege care reglementa regimul alegerilor pentru consiliile locale, consiliile judeţene şi primari, alegerile reprezentau și un moment de încercare pentru firava democrație românească a momentului. Legea 70/1991 reglementa totodată desfăşurarea campaniei electorale având ca fundament principiul libertăţii de exprimare şi pluralismul politic. Între 6 ianuarie 1992 și 6 februarie 1992 s-a desfășurat campania electorală a celor 128 de formaţiuni politice înregistrate legal în România acelui moment.

Statistic vorbind, pentru cele 2.951 de fotolii de primari şi 40.174 de posturi de consilieri locali, au depus liste 84 de partide politice. A fost o efervescență politică aparte, observabilă de altfel și din faptul că și-au disputat întâietatea un număr de 12.173 de candidați la primării și 119.736 pentru funcțiile de consilieri. Așa cum era de așteptat, primele alegeri libere au adus însă și câteva probleme. În întreaga țară au fost mai multe incidente legate de întocmirea listelor și mai puțin de exercitarea votului propriu-zis. Spre exemplu, listele de susținători întocmite pentru candidatul independent Ștefan Vasile Pokorny, candidat pentru postul de primar al municipiului Târgu Mureş, au fost invalidate considerându-se că ele conțin anumite nereguli. Drept urmare, Ștefan Vasile Pokorny, primarul ales aici la 9 februarie 1992, un candidat independent, dar sprijinit de UDMR, s-a retras. Prin HG nr. 137 / 20 martie 1992 s-a hotărât un nou scrutin pentru alegerea primarului municipiu