Marea Britanie este recunoscuta pe plan mondial pentru parcul sau eolian, producator de energie, atat pe suprafete terestre, cat si marine.
Initiativa britanica este apreciata de ecologistii din intreaga lume si constituie exemplu in fata multor tari, care dispun de curentii necesari pentru a utiliza asemenea surse de energie.
Cu toate acestea, se cunoaste ca investitiile se realizeaza la costuri ridicate, iar aceasta este una din cauzele pentru care energia revine scump. In plus, proprietarii terenurilor si, mai ales, ai constructiilor situate in apropierea parcurilor eoliene protesteaza insistent impotriva prezentei lor in peisaj.
In acest context, dar si in conditiile crizei, cancelarul guvernului britanic, George Osborne, a propus reducerea cu 25% a subventiilor prevazute in buget pentru construirea de noi turbine, precum si adoptarea unei legi care sa interzica ridicarea de parcuri eoliene la distante mai mici de 16 kilometri fata de locuinte, relateaza titluDaily Mail.
Sub aspect financiar, problema are o justificare bine fundamentata, intrucat calculele arata ca, nici in perspectiva mai indepartata, nu se intrevede o ieftinire a energiei eoliene. Ideea, atat de populara, ca vantul sufla gratis seamana cu sugestia ca nici titeiul, pe care il scoatem din subteran, nu are un pret acolo unde sta inmagazinat.
O chestie noua: poluarea peisagistica
Cheltuielile intervin, insa, odata cu investitiile pentru extragerea, prelucrarea si transportarea lui, dupa cum, si in cazul parcurilor eoliene, investitiile sunt insemnate.
Propunerea cancelarului Osborne este cu atat mai incomoda pentru guvern cu cat insusi premierul David Cameron se angaja, in campania electorala, ca va conduce "un guvern eminamente verde".
Nimeni nu s-ar fi asteptat ca problema fermelor eoliene britanice, ca
