Cu mai bine de 2000 de ani in urma, patrunjelul era folosit ca planta medicinala si chiar ii erau atribuite proprietati ezoterice.
Astfel, grecii il considerau sacru si credeau ca-i fereste de moarte. Inainte de fiecare confruntare, gladiatorii romani mancau radacina de patrunjel, considerand ca in acest fel se umplu de curaj si isi devoreaza moartea. Abia din Evul Mediu, patrunjelul a devenit condiment de nelipsit din toate bucatariile.
De la patrunjel, atat in bucatarie, cat si in scop terapeutic, se foloseste totul, atat frunzele, cat si radacina. Radacina de patrunjel, un excelent remineralizant, stimulent al rinichilor, drenor al ficatului si antiviral, pe care, de regula, o folosim la ciorba, este bogata in vitamine, enzime, minerale, flavonoide si compusi aromati.
Prin fierbere, se pierd cam 50% din nutrientii pe care radacina ii contine in stare cruda, dar ceea ce ramane este mai usor absorbit de organism. Specialistii insa, recomanda ca in scop terapeutic, radacina de patrunjel sa fie consumata in stare cruda sun forma de suc sau data prin razatoarea mica, in salata, in combinatie cu morcov, telina si alte legume ori fructe.
Sucul din radacina de patrunjel se obtine cu ajutorul storcatorului electric de fructe, din radacini de patrunjel bine spalate, dar necuratate de coaja, care se spune ca este partea cea mai bogata in substante nutritive. Radacinile se spala foarte bine si partile stricate, daca exista, se indeparteaza cu ajutorul cutitului.
Dupa stoarcere, sucul ar trebui consumat imediat dar, daca acest lucru nu este posibil, se pastreaza la rece, in borcane bine inchise, dar nu mai mult de sase ore. Un adult poate consuma zilnic intre 30, 100 ml de suc de radacina de patrunjel, combinat cu suc de morcov, in proportie de 1:4.
Radacina de patrunjel lupta impotriva cancerului, tine al
