În noiembrie 1925, adică în preajma alegerilor locale ce aveau să se desfășoare în februarie 1926, PNL şi reprezentanţii bisericilor minoritare negociau discret chestiuni legate de Legea învăţământului particular. Episcopul romano-catolic G.K. Majláth, dr. Elemer Gyárfas, consilier romano-catolic, dr. Juliu Illés, consilier de episcopie reformată şi dr. L. Mikó, secretarul Bisericii Unitariene, au fost reprezentanţii bisericilor minoritare la negocierile purtate în noiembrie 1925.

În acelaşi timp, Partidul Maghiar prin liderii săi –mureșeanul Bernády Győrgy fiind unul dintre aceştia – va face şi el complicate jocuri politice. Din partea liberalilor, au fost desemnaţi I. Valaori, secretar de stat, P. Gârboviceanu, deputat şi raportor al Legii învăţământului particular, Nae Dumitrescu, director general al învăţământului particular şi Alexandru Peteancu, inspector general. Din partea PNL, a participat atunci la negocieri deputatul Tancred Constantinescu. Se specifica de la bun începutul protocolului încheiat, că toate cele convenite între cele două părţi, reprezintă “o acţiune comună în cadrul intereselor ţării”. Se mai convenise ca, citez “orice acţiune iredentistă din partea minorităţilor, în special maghiară, să fie exclusă…” Cele două părţi – care urmau să acţioneze în spiritul celor convenite – hotărâseră ca la alegerile judeţene, în judeţele cu majoritate maghiară, ca Partidul Maghiar să aibă un număr proporţional cu numărul alegătorilor unguri, “fără însă ca jumătate plus unul din numărul total al consilierilor, să înceteze de a fi români”, iar “în judeţele în care maghiarii sunt minoritari, ei vor avea o parte proporţională din numărul membrilor aleşi.” Cele convenite însă cu liberalii au rămas literă moartă.

În cele din urmă, simţând de unde “bate vântul schimbării”, Partidul Maghiar a încheiat şi în judeţul Mureş, un cartel electoral cu Partidul Po