Alegerile locale sunt de privit în dimensiunea şi semnificaţia lor reală. Pentru PDL, aflat într-o degringoladă pe care a încercat să o estompeze jignind inteligenţa electoratului şi înfăţişându-i-se sub diferite culori şi denumiri, cu recuzită de carnaval, spre a-l mai păcăli o dată cât de cât, scrutinul a marcat un eşec inexorabil. Anticipat de năucitoarea moţiune de cenzură, când membri şi aliaţi ai săi, sub presiunea cetăţenilor din colegii, exasperaţi şi furioşi, i-au lăsat pe pedelişti în pantaloni scurţi.. Şi au contribuit la evacuarea lor din Palatul Victoria, într-o evoluţie politică severă, care - sondajele au confirmat - a continuat cu scăderea accentuată PDL şi cu prăbuşirea credibilităţii creierului său de la Cotroceni la sub 10%.

Mai complexă e, însă, reuşita USL. Reuşită care la ora când scriu nu e atestată oficial, dar reacţiile şi declaraţiile multor alegători înainte şi după trecerea pe la urne mă fac să cred că nu mă hazardez şi că sondajele vor fi întărite, dacă nu chiar depăşite de rezultatele concrete din cele peste 18.000 de secţii de votare, în care furăciunile probabil visate de o serie de competitori din zona PDL&Co n-au mai prea avut aer.

Cele trei partide, PSD; PNL şi PC - interesate, desigur, de victoria cât mai multor candidaţi ai lor, dar în primul rând de valoarea politică, de pulsul general al electoratului - ar exagera, însă, dacă şi-ar privi izbânda ca pe un rezultat implacabil al strategiei lor proprii. De bună seamă, Victor Ponta, Crin Antonescu, Daniel Constantin şi ceilalţi lideri ai USL au meritul de a fi consolidat uniunea şi de a fi dus o campanie echilibrată, fără gongorisme şi promisiuni exagerate, cu angajamente realiste, din care unele, importante (reîntregirea salariilor, refacerea pensiilor dijumuite abuziv de PDL etc), au şi fost materializate.

Dar este vorba, mai ales, de un vot negativ la adres