Imaginea Europei a avut de suferit nu numai din cauza propriei crize si a amatorismului cu care unele tari si-au tratat populist interesele financiare, ci, de asemenea, sub presiunea externa venita din partea unor state aflate in plina dezvoltare, ca India sau China.
Investind in cercetare si incurajand capacitatea inovatoare, ele injecteaza energie in factorii propriului popor, facandu-i capabili sa invete si chiar sa perfectioneze cele mai pretentioase tehnologii ale lumii, noteaza Project Syndicate.
Europa, altadata aflata in varful creatiei tehnice si stiintifice, se afla, acum, gata sa vanda acestor concurenti ai ei nu numai tehnologiile sale de varf, dar si propria capacitate de creatie, prin studentii care patrund cu succes in universitatile Europei, au acces la studii si cercetari, se afirma ca inovatori priceputi si se dovedesc dornici de a-si afirma initiativa.
In acest timp, Europa lasa impresia ca se afla la un pas de declin si ca ignora importanta mentinerii punctelor sale forte de altadata. Problema Europei sta in aceea ca ea nu reuseste sa-si trasforme cercetarile actuale in produse imediat vandabie.
Dar, pe asa ceva, Europa n-a mizat niciodata. Europa a fost intotdeauna centrul cercetarii in perspectiva. Succesul cercetarii pe termen scurt a fost caracteristic Americii, in timp ce cercetarea pe termen lung a apartinut Europei. Ea si-a vandut adesea inteligenta la pret bun, iar americanii au cumparat-o, au adaptat-o inteligentei lor si au valorificat-o rapid.
Stiinta moderna a inceput acum trei secole
Europa anilor nostri incearca sa-si valorifice rezultatele imediat, ceea ce nu-i sta in fire. Europa dispune de universitati pregatite sa studieze viitorul indepartat, dispune de cercetatori dispusi sa descopere domenii inca necercetate.
Un exemplu este utilizarea ecologica
