Peste 1,8 miliarde de oameni - aproape un sfert din populatia lumii - lucreaza in fiecare zi la negru.

Acest urias potential uman traieste de azi pe maine, fara a-si da seama ca va veni ziua pensionarii, fara a avea un ajutor medical la nevoie, adesea fara sa aiba alt program decat acela desfasurat zilnic, neintrerupt, lipsit de sarbatoare si de concediu, noteaza Big Picture.

Cei mai multi dintre acesti oameni sunt negustori, iar locul lor de munca este bazarul. Bazarele sunt pline de comercianti fara identitate si marfuri fara acte. Un exemplu este Piata Tahrir din Egipt, unde se comercializeaza orice, incepand cu telefoanele mobile si continuand cu flori, haine vechi, bijuterii false, antichitati de asemenea contrafacute, fructe exotice, artizanat.

Cifra de afaceri, la nivel global, a acestei economii n-o cunoaste nimeni, dar estimari ale expertilor apreciaza ca ea se ridica la 10.000 de miliarde de dolari pe an. Cercetatorul francez Robert Nyuvirta considera ca vehicularea unor asemenea valori pe piata lumii nu poate fi tratata cu neglijenta si a denumit sistemul "l'economie de la debrouillardise", adica "economia descurcaretilor".

El atrage, totodata, atentia asupra faptului ca acest sistem economic, desi functioneaza in mai mult de jumatate din suprafata planetei, este de necontrolat sub aspect juridic.

Acelasi autor constata ca, daca "l'economie de la debrouillardise", careia noi i-am zis bazaristan, ar iesi din zona economiei subterane, s-ar situa ca al doilea mare sistem economic al lumii.

Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica apreciaza ca lipsa de actiune a autoritatilor face ca sistemul sa fie in plina dezvoltare, iar, daca va continua in actualul ritm pana la nivelul anului 2020, ar fi in stare sa absoarba doua treimi din capacitatea de munca a lumii.

Cele ca