Un profesor timişorean, în prezent pensionar, a participat la organizarea tuturor alegerilor din ultimii 38 de ani, de pe vremea celor care au avut loc sub regimul comunist şi până la cele de după 1990

Pentru mulţi români, alegerile locale s-au sfârşit duminică seara, la ora 21.00, odată cu închiderea urnelor şi anunţarea exit-pollurilor. Există însă o categorie de oameni pentru care, după fiecare scrutin, greul abia începe. Este vorba de membrii comisiilor din secţiile de votare, care trebuie să participe la numărarea voturilor. Cei mai mulţi scapă după trierea buletinelor de vot şi întocmirea procesului verbal, dar preşedinţii mai au de lucru.

Aceştia, împreună cu câte trei membri desemnaţi prin tragere la sorţi, trebuie să meargă la Biroul Electoral Municipal sau la cel Judeţean, pentru predarea sacilor cu buletine şi a proceselor-verbale. Aici, după mai bine de 24 de ore nedormite, sunt nevoiţi să stea la cozi sau să aştepte repornirea serverelor care, de multe ori, se blochează şi opresc numărătoarea centralizată.

Alegeri cu un singur candidat

Printre sutele de preşedinţi ai secţiilor de votare care s-au grăbit să ajungă, duminică noaptea, la Biroul Electoral Municipal din Timişoara se numără şi Ioan Popovici. Fost profesor de istorie, pensionarul în vârstă de 67 de ani se distinge prin felul în care se descurcă prin hăţişul birocratic al documentelor care trebuie completate. „Din '74 particip în fiecare an la alegeri", explică Popovici priceperea sa în domeniu.

Primele alegeri în care a fost preşedinte de comisie l-au prins în localitatea Beba Veche, din judeţul Timiş, unde avea pe atunci catedra. „Era mult mai simplu pentru membrii secţiei de votare din timpul comunismului. Era un singur candidat, un singur partid! Mai târziu, a apărut şi o nouă formaţiune, FDUS, din care făceau parte nemembrii de partid", rememorea