Prezenţa masivă la vot, de peste 65% la nivelul judeţului, dacă vorbim de mediul rural, şi de peste 55% în marile oraşe şi în municipiu, a împrăştiat ca un fum temerile legate de legitimitatea votului. N-am avut, aşadar, la aceste alegeri locale, primari aleşi de doar 20% dintre votanţi.

Legea care prevede alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin n-a fost de bun augur pentru 14 primari din judeţul Constanţa, care au pierdut alegerile locale. Văzute ca un avantaj considerabil pentru putere, în cazurile Mangalia şi Cernavodă votul electoratului sau campaniile duse de contracandidaţi au demonstrat că „poporul este mai presus de lege". Pe lângă economia făcută prin organizarea unui singur de tur de scrutin, evidenţa faptelor a demonstrat, cel puţin în cazul judeţului Constanţa, că un singur tu de scrutin a stimulat participarea la vot.

Prezenţa masivă la vot, de peste 65% la nivelul judeţului, dacă vorbim de mediul rural, şi de peste 55% în marile oraşe şi în municipiu, a împrăştiat ca un fum temerile legate de legitimitatea votului. N-am avut, aşadar, la aceste alegeri locale, primari votaţi de doar 20% dintre votanţi. Cu alte cuvinte, oameni pe care 80% dintre votanţi nu i-au dorit. Am avut însă alte paradoxuri, candidaţi care au intrat în campania electorală la câteva procente, nesemnificative, şi care au reuşit să câştige în localităţile lor, persoane de existenţa cărora nimeni nu ştia înainte de data de 1 mai şi care au reuşit să escaladeze primării grele.

14 edili au plecat acasă după votul din 10 iunie. Studii de caz în acest sens rămân mandatele de primar din localităţile Ovidiu, unde din favorit primarul în funcţie, Dumitru Bocai, a ieşit al treilea. Tras la indigo este şi cazul Primăriei Murtfatlar, urmând, dacă vreţi, acelaşi traseu al candidaţilor, un rezultat similar, cu primarul în funcţie Gheorghe Cojocaru, al treilea clasat, un