Concentrarea ridicată a sistemului bancar în mâna câtorva bănci şi ponderea ridicată a celor greceşti, proporţia mare a exporturilor comunitare în total, investiţiile străine în scădere şi datoria publică importantă pe termen scurt sunt pietrele de moară ce atârnă de gâtul economiei româneşti.
România va avea în acest an o creştere economică de numai 1,2% a PIB, de peste două ori mai mică decât cea de 2,5% înregistrată anul trecut, prognozează specialiştii Băncii Mondiale, în raportul „Previziuni economice globale - managementul creşterii într-un mediu volatil", dat publicităţii ieri.
Pentru anul viitor, creşterea economică prognozată este de 2,8%, însă nu se ştie cât de credibile pot fi astfel de estimări, în condiţiile în care instituţiile mondiale au ajustat în minus, în mod repetat şi în decursul a nici un an, prognoze economice făcute de ele.
Slăbiciunile economiei
Creşterea modestă este pusă de Banca Mondială atât pe seama unor factori interni, cât şi externi.
După ce în lunile trecute ţări precum România, Bulgaria sau Serbia au avut creşteri importante ale producţiei industriale, similare cu cele ale ţărilor din regiune, tendinţa de creştere s-a micşorat, în urma dificultăţilor economice înregistrate de Europa de Vest ce au dus la micşorarea cererii din partea acestora. Spre deosebire de multe alte ţări, România are o dependenţă accentuată de piaţa UE. Orice regres pe aceasta reprezintă o lovitură pentru exporturile noastre.
La capitolul finanţe publice, o notă proastă pentru România este ponderea mare a datoriei pe termen scurt în totalul rezervelor valutare, respectiv peste 40%. „Nivelurile înalte ale datoriei pe termen scurt fac ţările vulnerabile la un eventual îngheţ al circulaţiei capitalurilor internaţionale", afirmă BM. România stă cel mai prost în Europa, cu excepţia Albaniei şi Macedoniei.
Concentrarea sist
