La Hânceşti au rămas puţine urme ale lui Manuc Bei Mirzaian, diplomatul care a participat la târgul din 1812, prin care Basarabia a fost ocupată de Imperiul Rus. Castelul de vânătoare este unic în felul său.

Conacul lui Manuc este astăzi plin de ruine. Doar castelul de vânătoare pare rupt dintr-un tablou înţesat cu movile de moloz sau clădiri gata să cadă. Cândva aici era o reşedinţă luxoasă, care avea şi un castel de vânătoare, grajduri, havuzuri, o biserică armenească, cimitir şi tot felul de acareturi. La reşedinţa diplomatului armean - proprietate ce se întindea pe zece hectare - şefii Basarabiei ţariste aranjau tot felul de decizii pentru poporul subjugat. Astăzi doar acest castel, devenit muzeu, aminteşte de vremurile demult apuse.

Băştinaşii, de fapt cei care au contribuit la devastarea acestui monument de arhitectură, spun că nu au pus mare preţ pe complex din cauza personalităţii controversate a lui Manuc Bei. „Dacă nu se vor obţine fonduri pentru restaurarea conacului în câţiva ani şi ruinele rămase vor fi şterse de pe faţa pământului", spune îngrijorat Ion Ştefăniţă, directorul Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor din cadrul Ministerului Culturii.

TURIŞTII, ATRAŞI DE ISTORIE

Chiar şi în felul în care arată astăzi, conacul lui Manuc de la Hânceşti este vizitat anual de circa 6.000 de turişti. Specialiştii spun că aproape nimic din castelul de vânătoare (muzeul) nu sugerează faptul că în secolul XIX aici se adunau nobili la vânătoare. Majoritatea exponatelor sunt din perioada sovietică, poze şi documente ce au aparţinut familiei Manuc Bei, dar şi obiecte adunate de la oamenii din localitate. Cele mai vechi obiecte sunt nişte cărţi religioase de la începutul secolului XIX. Un bilet de acces în muzeu costă 15 lei, iar banii adunaţi, circa 90.000 de lei pe an, sunt împărţiţi pentru întreţinerea clădirii şi pentru salariile