Foto: Thinkstock Creierul are doar 2% din greutatea corpului, dar primeste 20% din volumul de sange care pleaca din inima, iar arhitectura vaselor de sange de la nivel cerebral, artere si vene, este deosebit de complexa.
Fluxul de sange cerebral este in mod normal in jur de 50 ml/100 grame de tesut/minut si el trebuie mentinut constant, incidente periculoase aparand atat in cazul in care el scade, cat si atunci cand este prea mare.
Accidentul vascular cerebral este de doua tipuri:
● ischemic produs prin scaderea fluxului de sange printr-o artera
● hemoragic prin ruperea peretelui vascular.
Accidentul vascular cerebral hemoragic din reprezinta doar 10%-15% din totalul accidentelor vasculare cerebrale, avand insa o mai mare gravitate si mortalitate. Daca ne referim la primul mecanism de producere, cel ischemic, prin scaderea fluxului de sange printr-o artera cerebrala apare suferinta sau in cazuri mai grave necroza (moartea) tesutului cerebral irigat de acea artera. Scaderea fluxului de sange se produce prin obstructionarea(blocarea) unei artere cerebrale, cel mai frecvent din cauza unui tromb (cheag).
Trombul poate avea origine cerebrala sau cardiaca. De exemplu, poate exista o placa de aterom pe o artera cerebrala mare, de pe care se desprinde trombul respectiv, care se opreste pe o ramura arteriala mai mica, pe care o blocheaza. Alteori, asa cum se intampla in cazul bolnavilor diabetici si hipertensivi, la care peretele arterial este afectat, se formeaza trombi in vasele cerebrale mici. O alta situatie consta in formarea unui tromb la nivelul inimii, din cauza unor afectiuni cardiace, de exemplu: fibrilatie atriala (tulburare de ritm a inimii, cu frecventa crescuta si ritm neregulat, intalnita destul de frecvent), valvulopatii (afectiuni ale valvelor inimii), folosirea protezelor valvulare metalice, dupa infarct
