În cadrul seminariilor de leadership pe care le susţin, se întâmplă des ca unul dintre participanții din sală să mă întrebe, în particular, dacă are șanse să devină lider. E un moment la care mă raportez cu teamă, pentru că la o astfel de întrebare este greu să oferi un răspuns corect.

Ca să pot răspunde, am nevoie de informații relevante despre persoana din fața mea. De aceea, întreb la rândul meu: aveți rezultate în activitatea dumneavoastră zilnică? Pentru că, în esență, leadershipul este arta de a obține rezultate în niște condiții date, și nu de a oferi scuze sau explicații în loc.

„Leadership means results“, spun americanii. Dacă ai rezultate în mod constant, ai abilități de lider. Și, apropo, nu trebuie să fii șef ca să fii lider. Poți fi lider și dintr-o funcție de execuție, cu condiția să obții rezultate.Un coleg de liceu, olimpic la matematică, descria câte o problemă pe care o „simțea“, dar pe care nu o putea rezolva, ca fiind „foarte simplă dacă nu ar fi așa de complicată“.

Așa-i și leadershipul, foarte simplu dacă n-ar fi așa de complicat! Este simplu pentru că rezultatele sunt vizibile, se pot măsura ușor. Este complicat pentru că există diferenţe mari între domenii de activitate, companii și echipe. Este complicat și pentru că societatea românescă are un specific local aparte. Este un mediu hipercompetitiv, în care, de multe ori, competiția se manifestă în direcția greșită. Apare foarte ușor sentimentul de frustrare provocat de calitățile sau rezultatele vizibile ale altcuiva. La americani, rezultatele de excepție conduc la formularea unor „bune practici“, care se extind în cât mai multe companii. La români, rezultatele de excepţie provoacă mai întâi comentarii şi atacuri la persoană.

Din ce în ce mai des, auzim că avem o criză acută de leadership în România. E doar parțial adevărat. Pentru că, ne place să recunoaștem sau nu