Ciprul este presat de autorităţile europene să ceară un pachet de asistenţă financiară de 10 miliarde de euro, deşi guvernul de la Nicosia încearcă să limiteze ajutorul pentru băncile cipriote, au declarat doi oficiali ciprioţi pentru Bloomberg.
Negocierile cu Ciprul vor continua în 21 iunie, când miniştrii de finanţe din zona euro vor discuta situaţia sistemului bancar spaniol şi posibila relaxare a condiţiilor impuse Greciei în schimbul celor două pachete de asistenţă financiară.
Ciprul, care a luat deja un împrumut de la Rusia, ar putea obţine un nou credit din această ţară, care-i va îmbunătăţi poziţia la negocierile cu partenerii din zona euro.
"Trebuie să obţinem finanţare pentru recapitalizarea băncilor, este inevitabil", a afirmat ministrul cipriot de finanţe, Vassos Shiarly. Acesta a avertizat că în cazul în care UE vine cu prea multe condiţii pentru acordarea împrumutului, Ciprul are şi alte opţiuni.
Un purtător de cuvânt al ministerului de Finanţe din Rusia a declarat, sub protecţia anonimatului, că instituţia nu a primit din partea Ciprului o cerere oficială pentru acordarea unui împrumut. De asemenea, Ciprul încă nu a solicitat ajutorul UE.
Un oficial de la Nicosia a afirmat că Ciprul, care a aderat la UE în 2004 şi la zona euro în 2008, a sfidat presiunile UE pentru solicitarea unui ajutor financiar înainte de alegerile din Grecia din 17 iunie.
Cipru, una din cele mai mici economii din zona euro, nu mai poate să se finanţeze de un an de pe pieţele financiare din cauza expunerii excesive a băncilor sale la criza din Grecia. Până la data de 30 iunie, autorităţile de la Nicosia trebuie să găsească echivalentul a 10% din PIB pentru a recapitaliza Cyprus Popular Bank, prezentă şi în România, în cazul în care nu va fi găsit un investitor privat.
Moody's Investors Service
