“Voi, cei care oftaţi nostalgici după eugenii, mentosane, cico, mozaic, gumela şi bomboane cip, aflaţi că există şi lucruri care nu s-au schimbat deloc în ultima sută de ani."
Noroc că mai sunt pe lume şi oameni întregi la cap, care dau să se sinucidă ca să nu intre în puşcărie, că altfel vedeam la TV numai burticile bronzate ale celor dintâi scoborâţi pe însoritul şi pitorescul litoral al Mării Negre.
Cu trei zile înainte de glonţul lui Năstase, televiziunile aveau rubrici zilnice de reportaje „la malul mării", în speţă nişte descinderi cu cameramani şi reporteri buimaci, care hărţuiau onorata clientelă a tolănirii publice.
Năstase i-a enervat pe mulţi cu revolverul lui, fiindcă din cauza acestor mofturi, multe perechi de sâni goi au căzut într-un trist anonimat. Pentru prima dată în istorie, Smurd a fost mai atractiv decât relieful defrişat al fetelor fugite deja în vacanţă (fiindcă le-au explicat contabilii lor: bacul nu aduce aceleaşi beneficii precum epilarea braziliană, pentru bikinii internaţionali, iar asta se poate demonstra în Excel).
Voi, cei care oftaţi nostalgici după eugenii, mentosane, cico, mozaic, gumela şi bomboane cip, aflaţi că există şi lucruri care nu s-au schimbat deloc în ultima sută de ani. Printre ele, formula chimică a plajelor. Păpuşile care vin la mare pentru expunere (şi nu la soare mă refer) interferează simbiotic cu mamăile care ajung acolo pentru experienţele de neuitat cu nămol. În ambele cazuri, plăcerea merită toţi banii - ai tăi sau ai sponsorilor, după caz.
Zelul reportericesc include fraze care m-au convins că, atunci când o să mă fac mare, o să fiu turist: „plajele au devenit neîncăpătoare" (şi totuşi, o grămadă de fiinţe care abia încap într-o cabină telefonică şi-au făcut loc pe plajă, nu ştiu prin ce lege fizică), „arşiţa i-a împins pe români la malul mării" (dacă-i împingea şi pe străini,