Comunitatea stiintifica mondiala sarbatoreste sambata un secol de la nasterea fiului sau prea putin iubit, geniul britanic al matematicii Alan Turing, parintele informaticii, cel care a reusit sa sparga codurile secrete naziste in timpul celui de-al doilea Razboi Mondial, relateaza AFP.

In 23 iunie, la o suta de ani de la nasterea sa, in Londra, numeroase orase organizeaza conferinte si expozitii pentru a-i aduce un omagiu unui om care este considerat acum drept un Einstein al matematicii, dar care si-a trait viata persecutat pentru homosexualitatea sa.

In semn de omagiu, Google i-a dedicat un Doodle, care poate fi vazut pe pagina de start a motorului de cautare.

Turing este fara indoiala singura persoana care a avut contributii care au schimbat lumii in trei tipuri de inteligenta dintre cele mai delicate: umana, artificiala si militara, scria revista Nature, intr-un recent editorial.

Turing a murit la varsta de 41 de ani, otravit cu cianura, dupa ce fusese condamnat in 1952 pentru "ultraj la bunele moravuri" din cauza homosexualitatii sale, ilegala la acea epoca in Marea Britanie, si constrans la castrare chimica.

Unii oameni cred ca omul de stiinta, reputat pentru excentricitatea sa, s-a sinucis in 1954 muscand dintr-un mar otravit, dar acest lucru nu a fost niciodata dovedit.

In 1952, el accepta un tratament cu hormoni feminini (castrare chimica) ca alternativa la inchisoare. A murit in 1954, cu doua saptamani inainte de a face 42 de ani. O ancheta a stabilit atunci ca a fost vorba de sinucidere, dar mama sa a afirmat ca moartea sa a fost accidentala.

Memorialul care ii este dedicat langa universitatea britanica Manchester il prezinta asezat pe o banca, tinand in mana un mar.

Turing a reusit sa puna bazele informaticii moderne, definind criteriile inteligentei artificiale, sa sparga