Economia subterană din România a tota­li­zat anul trecut 41 miliarde de euro, reiese din da­tele Comisiei Europene, care estimează că economia nefiscalizată reprezintă 29,6% din PIB, procentaj depăşit în UE doar de Bulgaria.

Comisia prezintă doar pon­derea economiei subterane în PIB în 2011, valoarea în euro fiind calculată pe baza datelor privind PIB-ul de anul trecut şi cursul mediu leu/euro anunţat de BNR.

Bulgaria este singurul stat din Uniunea Eu­ro­peană unde pon­de­rea economiei subterane, de 32,3% din PIB, depăşeşte nivelul de 30%, potrivit datelor Comisiei Europene comunicate mier­curi Parlamentului European şi Consiliului.

România este urmată în ordine de Lituania (29% din PIB), Estonia (28,9%) şi Letonia (26,5%). Polonia este pe locul opt cu 25%, iar Gre­cia pe poziţia a noua, cu 24,3%.

Ungaria ocupă locul 11 (22,8%), iar Cehia locul 17 (16,4%).

Austria, Luxemburg şi Olanda sunt sin­gu­rele ţări din UE ale căror economii subterane au o pon­dere de sub 10% din PIB. Ponderi mici ale eco­nomiei subterane mai au în ordine cres­că­toare Marea Britanie (10,5%), Franţa (11%) şi Irlanda (12,8%).

Ţările nordice Suedia, Danemarca şi Fin­lan­da ocupă poziţiile 19-21, cu ponderi de 14,7%, 13,8%, respectiv 13,7%. Italia este pe poziţia 12 (21,2%), Spania pe 15 (19,2%), iar Ger­ma­nia pe locul 22 (13,5%).

CE precizează că a făcut re­co­man­dări spe­cifice pentru re­du­cerea eco­no­mi­ei subterane Bul­gariei, Ciprului, Cehiei, Es­to­niei, Ungariei, Italiei, Li­tua­niei, Maltei, Poloniei şi Slovaciei.

Totodată, Comisia reco­man­dă ţărilor membre care be­ne­ficiază de asistenţă financiară prin interme­diul Mecanismului European de Sta­bilitate Financiară sau potrivit pre­­vederilor Tratatului UE (res­pec­tiv Articolul 143) să aplice mă­surile exis­tente în deciziile de im­ple­men­ta­re şi în memorandu­murile de înţe­le­gere. În