Fără coperta cu numele românesc al autoarei, ai crede că te afli în faţa unui roman scris de un francez sau de o englezoaică: "În Ţara lui Dumnezeu" descoperi o lume complet necunoscută, lumea afarilor din Cornul Africii, unde interferează civilizaţia modernă şi cea tradiţională, interese politice occidentale şi revoltele ţărilor arabe, educaţia europeană şi iniţierea tribală.

Tatiana Niculescu Bran surprinde şocul produs de întâlnirea şi ciocnirea civilizaţiilor, de tentativele de cunoaştere a celuilalt. Un diplomat francez, Laurent Beauregard, aflat la post în Cornul Africii, se ocupă de fiul lui venit să petreacă vacanţa cu el pentru prima oară. Beauregard s-a împrietenit cu un politican local, Humed, iar nepoata acestuia, Hani, devine tovarăşa de joacă a lui André.

Cei doi copii dovedesc diferenţele uriaşe ale culturilor din care vin: André vrea să vadă navele ce îi urmăresc pe piraţii somalezi, este fascinat de Legiunea Străină, jocurile lui se nasc din celebrul serial "Războiul stelelor", pe când Hani a învăţat deja de la bunicul ei tehnica de liniştire lăuntrică, ştie şi poveştile tribului, cele ale Pădurii Daya, numită de ea Ţipenie, se supune rigorilor impuse de bunica ei.

Tensiunea cărţii se naşte din discuţiile despre un ritual de iniţiere a fetelor, când ajung la pubertate - solota, operaţie complicată compusă din excizia clitorisului urmată de coasere şi înfibulare. Solota aduce închiderea porţilor păcatului, le asigură fecioria şi o căsătorie onorabilă în viitor, este realizată de moaşa-de-neam, figură fabuloasă a tribului.

Dar solota este interzisă de codul lumii civilizate, doctorul Bernard, care trăieşte de multă vreme aici, poate depune mărturie asupra efectelor ei: suferinţă cumplită în actul sexual şi la naştere, o alterare psihică - fetele cărora li s-a făcut solota se interiorizează, pierd parcă interesul faţă de ceea ce