Creştin ortodocşii îi prăznuiesc astăzi pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Biserica îi sărbătoreşte împreună pe cei doi stâlpi ai creştinătăţii la 29 iunie, întrucât în această zi, a anului 67, ei au fost martirizaţi, mutându-se la Domnul.
Sfântul Apostol Petru era fratele Sfântului Apostol Andrei, cel întâi-chemat, fiind de loc din Betsaida. "Trăind cu mare lipsă şi sărăcie, îşi ţinea viaţa cu osteneala mâinilor sale. Murind tatăl său, Iona, atunci Simon, căsătorindu-se, şi-a luat femeie pe fiica lui Aristobul, fratele lui Varnava, Apostolul, şi a născut fii, iar Andrei a rămas întru curăţie", aflăm din volumul "Vieţile sfinţilor de peste tot anul". Părintele arhimandrit Cleopa spunea, într-una dintre predici, despre Sfântul Apostol Petru: "Auzind că Sfântul Ioan propovăduieşte despre Mesia, a primit, de la el, împreună cu Andrei, fratele său, botezul pocăinţei în apele Iordanului, neştiind că aproape de casa sa, în cetatea Nazaretului, locuieşte Acela care avea să fie Dascălul şi Învăţătorul său. Şi iată că vine Hristos Cel mult aşteptat (...), află pe Petru, îl cheamă la Sine, îi schimbă numele din Simon în «Chifa», care se tilcuieşte piatră sau Petru, şi astfel îl face pescar de suflete omeneşti. La picioarele Domnului a învăţat Petru adâncul teologiei. Aici a auzit cuvinte nemaigrăite vreodată de om, a văzut minuni nemaiauzite pe pământ, a simţit bucurii nemaicunoscute până atunci de muritori. Din aceste pricini, Petru a crezut că Iisus este Hristosul, Fiul Dumnezeului Celui viu (Matei 16, 16), pe Care, mărturisindu-L, a primit de la El cheile Împărăţiei Cerurilor, adică puterea de a lega şi dezlega păcatele oamenilor" (Matei 16, 19).
După pogorârea Sfântului Duh, Sfântul Apostol Petru, vârhovnicul Apostolilor, leapădă frica, aruncă valul îndoielii, lasă toată neştiinţa şi este primul care începe a vorbi despre Hristos peste tot, în adun