Expoziţia de la Bibilioteca Academiei a fost vernisată în prima zi a Conferinţei Internaţionale Szathmari, pionier al fotografiei şi contemporanii săi, organizată de Institutul de Istoria Artei "G. Oprescu" în intervalul 14-16 mai. Din impresionantul număr de peste 1.500 de desene şi acuarele aflate în colecţia Cabinetului de Stampe s-a făcut o selecţie foarte riguroasă prin care a fost urmărit procesul elaborării schiţelor menite a deveni compoziţii finite în mapele de cromolitografii editate de-a lungul timpului. Au fost prezentate etapele prin care era obţinută stampa: primul tiraj, acela al conturelor cu negru, apoi încercările cu nuanţele primare (galben, roşu, albastru) ce urmau a fi suprapuse spre a fi obţinute tonurile fireşti ale costumului, carnaţiei figurilor şi peisajului din fundal. Astfel, titlul expoziţiei - Atelier Szathmari - de la desen la cromolitografie - şi-a găsit ilustrarea sub toate aspectele de "loborator de lucru" dar şi de spaţiu de visare pentru artist.

Din această prezentare a planşelor şi desenelor aflate în diverse stadii se poate vedea cum lucra artistul. Schiţele fugare, în creion, luate la un târg, în mijlocul furnicarului de oameni gălăgioşi ori într-o staţie de poştă, se rezumă doar la conture şi la notiţe, pe margine, privind cromatica, făcute, mai totdeauna în germană (gelb, rot, grün, blau, braun, weißgelb, weiß) şi arar în franceză (vert, rose, violet). Un asemenea releu poştal, creionat pe un petec de hârtie cam mototolită - alături de un surugiu văzut din spate, călare, cu biciul ridicat - este identificat, în grabă, într-o grafie tremurată şi apăsată, ca şi când ar fi fost scrisă în timpul voiajului, hurducat de căruţă: "3 Station von Bucarest flüß Timbowitza" (3 staţii de Bucureşti râul Dâmboviţa).

În cadrul studiilor academice - "academiile", cum erau numite, în secolul XIX, în limbajul curent al plasticieni