Anxietatea este o stare patologică de nelinişte, de teamă, care apare la mulţi pacienţi cu diverse afecţiuni. Între 5 şi 20% din pacienţii internaţi în spital şi între 4 şi 14% din cei care se adresează medicilor de familie sau celor din policlinică suferă de tulburări anxioase.

Anxietatea poate surveni ca manifestare a unei tulburări psihiatrice primare sau secundar unei afecţiuni sau terapii şi apare în diferite forme clinice. Există pacienţi care se plâng constant de nervozitate, tensiuni şi diferite probleme şi pacienţi care nu au astfel de simptome, dar prezintă brusc o anxietate acută sau un atac de panică.

Schematic, tulburările anxioase cuprind panica, tulburarea anxioasă generalizată, tulburarea de stres post-traumatic, tulburarea obsesiv compulsivă, tulburările fobice şi tulburările anxioase din diverse afecţiuni. Panica se caracterizează printr-un sentiment subit, neaşteptat şi deseori copleşitor, de teroare, la care se adaugă şi simptome ca greutate respiratorie, palpitaţii şi stare de slăbiciune generalizată, fenomene care apar brusc, fără nicio atenţionare, când pacientul este implicat în activităţi nestresante. Simptomele atacului de panică durează circa 10 minute şi dispar în 20-30 de minute. Atacurile apar la 1-2% din populaţie, de obicei în jurul vârstei de 30 de ani şi au tendinţa de recidivare.

Atenţie! Boala tinde să fie familială, statistic demonstrându-se că 18-20% din rudele de gradul I ale unui bolnav vor avea atacuri de panică. Există şi complicaţii ale bolii, cea mai frecventă fiind agorafobia, o teamă iraţională de a fi singur în locuri publice, care apare ca o reacţie după atacurile repetate de panică şi care determină un stil restrictiv de viaţă în lipsa tratamentului adecvat. Alte complicaţii sunt depresia majoră şi abuzul de medicamente şi/sau alcool.

Reţineţi! Tratamentul bolii constă în psihoterapie şi medic