După ce a câştigat alegerile prezidenţiale din primăvara acestui an, mizând, printre altele, pe promisiunea creşterii economice şi a reducerii deficitului bugetar, François Hollande se loveşte acum de un raport al Curţii de Conturi, potrivit The Guardian.

Conform unui audit al acestei instituţii, Franţa riscă să cadă într-o “spirală a datoriei publice”, întrucât deficitul bugetar înregistrat pe acest an este mai mare cu şase miliarde de euro decât cel prevăzut, iar pentru 2013, surplusul este estimat la peste 33 de miliarde de euro.

Cu alte cuvinte, pentru a aduce bugetul la nivelul impus de Uniunea Europeană, preşedintele francez şi Guvernul său trebuie să găsească noi venituri şi să facă tăieri de cheltuieli (de şase până la zece miliarde de euro) pentru a reduce deficitul bugetar de 5,2% în prezent, la 4,4%. În aceste condiţii, Hollande se vede nevoit să renunţe la o parte dintre politicile de creştere economică anunţate în campania electrorală, cum ar fi crearea a 60.000 de noi locuri de muncă în Educaţie. Nu se ştie încă dacă tăierile vor afecta şi sistemul de sănătate, pe cel de pensii sau pe cel de susţinere a familiei.

Potrivit The Guardian, raportul Curţii de Conturi nu reprezintă o surpriză, în condiţiile în care Franţa înregistrează o rată a şomajului de aproximativ 10%, datoria publică a crescut, competitivitatea este scăzută, iar industria a suferit un declin în comparaţie cu statele vecine.

Pentru că orice politică de austeritate ar fi percepută drept o lovitură dată noului lider de la Elysee, oficialii francezi se feresc să îi spună austerităţii pe nume şi fac ceea ce jurnaliştii englezi numesc o "rebrand-uire" a acestor politici, asociate cu Nicolas Sarkozy.

"Nu este ceea ce numim austeritate, ci este o gestionare riguroasă. Ceea ce spunem este faptul că efortul este important. Dacă nu se realizează acum acest efort