Ultimii opt ani au adâncit prăpastia faţă de ţările din jur, în loc să o micşoreze. Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU
Agricultura românească merge în direcţia cea bună, însă viteza cu care o face lasă de dorit.
Potrivit datelor preliminare ale Recensământului Agricol din 2010, exploataţiile mari s-au înmulţit, în dauna fermelor de subzistenţă.
Totuşi, raportul între cele două moduri de a face agricultură rămâne favorabil exploataţiilor mici şi ineficiente. Mai mult, suprafaţa agricolă utilizată a scăzut din 2002 până în 2010 cu peste 600.000 de hectare, semn că românii au dat agricultura de acasă pe cea din Spania sau Italia.
"Toate aspectele negative se regăsesc în politicile guvernamentale de până acum. Am avut în ultimii 20 de ani un ministru la nouă luni şi fiecare a schimbat ce făcuseră cei dinainte. Nu se înţelege că trebuie o continuitate pe baza unei strategii pe termen lung", explică Marcel Cucu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli (LAPAR).
România poate hrăni 100 de milioane de oameni
Un lucru pozitiv care se desprinde din datele publicate de INS este că exploataţiile mari, cu personalitate juridică, au crescut ca număr cu 34,8% în ultimii opt ani, deşi suprafaţa cultivată este cu 5,88% mai mică.
Cele mici s-au împuţinat cu 14,2% şi folosesc o suprafaţă cu 3,36% mai mică. Trecerea de la fermele de subzistenţă se face mult mai greu decât în ţările vecine.
Suprafaţa medie cultivată pe o exploataţie din România a crescut de la 3,11 la 3,45 hectare, cu doar 11%, în timp ce în Ungaria, Polonia, ţările baltice sau Bulgaria creşterea e între 40% şi 120%.
Ţările europene cu o suprafaţă medie a exploataţiilor mai mică sunt Malta şi Cipru. În privinţa animalelor, a scăzut efectivul de bovine şi porcine cu 31%, respectiv 35%, şi a crescut cel de ovine şi caprine.
Motivul, în opinia lui Florin Istrate,
