Controlate făcute după bunul plac al inspectorilor sau şefilor din ANAF, portiţe procedurale care lasă în mod voit loc arbitrarului în activitatea inspectorilor fiscali, angajări pe ochi frumoşi, lipsa unui plan coerent de măsuri cu termene şi responsabilităţi pentru combaterea corupţiei, aşa cum prevede legea etc. etc. Sunt doar câteva dintre neregulile găsit de inspectorii Curţii de Conturi a României la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) în urma unui control efectuat în perioada ianuarie ­ martie 2012 la ANAF. În aceea perioadă şeful ANAF era Sorin Blejnar, acuzat de mai mulţi angajaţi ai Fiscului că ar fi “regina şpăgilor” din Vamă. În ciuda acestor acuzaţii, Blejnar a fost demis de la conducerea Fiscului de abia după ce nu a reuşit să crească încasările bugetare cu două miliarde de euro.

Subiectivismul, la mare preţ în ANAF

Inspecţiile fiscale se desfăşoară după ureche şi comportă un nivel ridicat de subiectivism, fiecare echipă de inspectorii procedează după bunul ei plac, se arată în raport. “Lipsa unor manuale sau ghiduri de control pentru principalele categorii de operaţiuni şi impozite” face ca inspecţia fiscală să fie condiţionată de “flerul, experienţa individuală şi scrupulozitatea fiecărui inspector”, se arată în raportul Curţii de Conturi a României. Fiecare inspector are propria manieră de control şi poate să-şi fac singur regulile, ceea ce conduce la arbitrariu în activitatea de control, se mai precizează în raportul Curţii de Conturi. Din document mai rezultă că lipsa unor proceduri şi tematici clare şi complete conduce la imposibilitatea constrângerilor inspectorilor fiscali să realizeze controale de calitate şi lasă o portiţă organelor de control ca în mod voit să omită să verifice anumite categorii de operaţiuni. În plus, lipsa unor metodologii de control detaliate pune inspectorul în situaţia de a realiza inspecţia