În contextul în care evoluţiile economice nu mai permit BNR să reducă dobânda-cheie, banca centrală se gândeşte totuşi să continue măsurile de sprijinire a creditării prin reducerea rezervelor pe care băncile sunt obligate să le constituie.

Banca Naţională a României se gândeşte la o reducere a rezervelor minime obligatorii în lei, dar o va face în paşi „extrem de mici şi cu ochii în patru" ca să nu creeze dezechilibre şi să nu stimuleze apetitul speculativ asupra monedei naţionale, a spus, într-o conferinţă de presă, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

„Numărul băncilor care au venit cu exces de lichiditate la facilitatea de depozit a BNR s-a diminuat, iar volumele au fost din ce în ce mai mici. Pe de altă parte, numărul băncilor care au participat la licitaţiile BNR a crescut, la fel şi volumele au crescut. Asta arată că piaţa a început să funcţioneze mai bine, dar arată că şi deficitul de lichiditate a devenit structural şi acum trebuie să constatăm în ce măsură el se permanentizează, dacă nu este unul temporar. În ultimele şase săptămâni au fost scăderi de expunere pe România, vom verifica cifrele şi vom reveni cu o informare pe această temă, dar datele preliminare arată că acest «deleverage» (n.r. - reducerea gradului de îndatorare) a afectat România. Afectat în sensul că şi când îţi plăteşri o datorie nu te simţi bine. Dar pe de altă parte ai scăpat de o datorie. Deci e şi bine e şi rău. Atâta vreme cât avem resursele limitate, dacă vrem să ne crească creditul, înseamnă că trebuie să luăm bani din altă parte. Dacă vrem să ne scadă datoria externă, că este publică sau privată, va scădea şi volumul de credite, de vreme ce nu avem resurse interne", a explicat Isărescu.

Deficit de lichiditate

„Nu depinde numai de această asimetrie, această imperfectă sau proastă funcţionare a pieţei monetare. Având loc şi plăţi de datorie publică, în p