Grecia îşi subutilizează resursele naturale. Exporturile de peşte proaspăt, în special în ţări vecine, reprezintă încă o parte slabă din portofoliul de export al ţării - 2%. Mai degrabă decât să transporte măsline peste hotare, Grecia ar putea prelucra şi ambala marfa acasă pentru a o vinde la un preţ mai mare. Brânza Feta şi uleiul de măsline extra-virgin reprezintă doar 2%. Aluminiul, care este un pilon al economiei de export a ţării, reprezintă 2,5% deşi Grecia are rezerve bogate de minereu de aluminiu, se arată într-un articol publicat marţi de cotidianul american New York Times.

O hotărâre a UE stabileşte că brânza Feta provine din Grecia. Ţara are totodată cele mai bune măsline pentru a produce ulei. Cu toate acestea, Grecia deţine doar 28% din piaţa mondială de Feta şi doar 4% din industria uleiului de măsline în plan mondial.

În ultimul deceniu, companii din SUA, Franţa, Danemarca şi alte ţări au încălcat decizia UE privind Feta şi au investit în propria cercetare şi în echipamente de fabricaţie. Ele au transformat, ulterior, brânza telemea sfărâmicioasă, în forma tartinabilă, bună şi la grătar, lipsită de grăsimi.

În Italia şi Spania, micii producători de ulei de masline au fuzionat în conglomerate competitive la nivel global şi au înlocuit presele cu o tehnologie de centrifugare mai eficientă. Cele două ţări oferă acum aproape toată aprovizionarea mondială. Grecii au rămas în partea cea mai puţin profitabilă a lanţului de aprovizionare, exportând materii prime.

Tassos Chronopoulos, proprietarul companiei ''Tassos'', un importator grec de alimente cu sediul în afara oraşului Chicago, spune că afacerea agricolă dezorganizată a ţării a descalificat-o în ultimele decenii. Cultivatorii greci nu s-au unit niciodată pentru a stabili standarde de calitate uniforme şi norme comerciale. Grevele frecvente din po