Cetăţenii ar putea alege să-şi plătească asigurarea de sănătate fie la stat, fie la privat, iar medicii vor avea voie să dea consultaţii private în spitalele publice, nu vor mai fi bugetari

şi vor fi plătiţi în funcţie de cât muncesc.

Proiectul prevede schimbări majore pentru că sunt vizate spitalele, care înghit jumătate din bugetul Sănătăţii, şi sistemul asigurărilor, unde există o situaţie de monopol a CNAS. În toamnă, va intra şi în dezbaterea Parlamentului.

Spitalele

Spitalele vor fi publice, private şi mixte (spitale publice în care se poate desfăşura şi activitate privată, spre exemplu medicii pot acorda consultaţii particulare, după program, contra cost). Marea noutate în cazul spitalelor publice este că vor fi „autonome din punct de vedere financiar", adică nu vor mai depinde exclusiv de fondurile de la Casa de Asigurări de Sănătate. Unităţile vor primi bani şi de la casele de sănătate publice, şi de la casele de sănătate private, şi de la fundaţii ori firme care vor să facă donaţii. „Practic, proiectul va permite finanţarea spitalelor şi din alte surse, nu doar pe legea bugetului public", explică Oana Grigore, director de comunicare la Ministerul Sănătăţii. Existenţa unor surse multiple de finanţare ar putea însemna spitale modernizate, dar şi medici plătiţi mai bine. „Medicii îşi vor primi salariile în funcţie de anumite criterii de performanţă. Astăzi, un chirurg care face 10 operaţii pe lună primeşte acelaşi salariu cu medicul care operează numai de două ori pe lună. Tot astfel, medicul care se poartă urât cu pacientul are aceiaşi bani cu cei care sunt atenţi şi amabili", explică Grigore.

Asigurările

Cele 42 de case de asigurări vor fuziona şi vor rămâne în total 12 „societăţi mutuale", după un model belgian. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, căreia îi sunt subordonate acum casele judeţene, se transform