Numărul clienţilor persoane fizice care au întârzieri la plata ratelor mai mari de 30 de zile ajungea la 210.000 de persoane la finalul lunii mai, ceea ce înseamnă că unu din patru români cu un credit de cel puţin 20.000 de lei (4.500 de euro) nu reuşeşte să-şi plătească la timp datoria către bancă.
La finalul lunii mai erau peste 850.000 de debitori persoane fizice, care datorau băncilor aproape 89 miliarde de lei (20 mld. euro), potrivit datelor de la Centrala Riscului de Credit, organismul specializat al BNR care gestionează date despre creditele acordate de băncile comerciale.
Restanţele persoanelor fizice au depăşit în luna mai pragul de 5 mld. lei (1,1 mld. euro) şi reprezentau 5,7% din totalul sumelor datorate băncilor. La nivel agregat, populaţia şi companiile aveau rate restante de 24 mld. lei (5,3 mld. euro), reprezentând 9% din totalul sumelor datorate.
Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2008, înainte de izbucnirea crizei, volumul restanţelor a crescut de zece ori, iar numărul restanţierilor s-a dublat. În urmă cu trei ani, puţin peste 100.000 de debitori nu îşi plăteau la timp ratele şi cumulau restanţe de circa 2 mld. lei.
Chiar dacă numărul restanţierilor s-a stabilizat în ultimul an în jurul pragului de 240.000 de persoane fizice şi companii, volumul restanţelor a continuat să crească. Doar în luna mai sumele restante au crescut cu echivalentul a un miliard de lei în contextul agitaţiei de pe piaţa valutară.
"Printre principalele cauze ale acestei evoluţii se numără deprecierea leului, în condiţiile în care peste 60% din creditele populaţiei şi companiilor sunt în valută, scăderea dobânzilor fiind insuficientă pentru a contracara creşterea cursului de schimb. De asemenea, piaţa forţei de muncă a ajuns la o relativă stabilizare, cu uşoare creşteri salariale, însă acestea nu sunt suficiente pentru a determina o îmbunăt
