Premierul israelian Benjamin Netanyahu şi-a luat angajamentul duminică să extindă serviciul militar obligatoriu şi la două categorii până acum protejate – evreii ultrareligioşi şi arabii israelieni – aflându-se sub presiunea opiniei publice şi a unei ameninţări cu o criză guvernamentală, relatează France Presse.

"După 64 de ani în care problema nu a fost tratată corect, suntem la începutul unui proces istoric, o creştere spectaculoasă a participării ultrareligioşilor şi a arabilor israelieni la serviciul militar”, a declarat Netanyahu în deschiderea şedinţei de Guvern de duminică. "Vom proceda la o schimbare istorică în repartizarea serviciului militar. Vom spori considerabil numărul celor care vor servi patria, păstrând, în acelaşi timp, unitatea poporului”, a adăugat Netanyahu.

Anterior, Likud, partidul de dreapta a lui Netanyahu, a aprobat recomandările unei comisii care preconizează înrolarea evreilor ultrareligioşi, punând capăt unei săptămâni de zig-zag politic pentru premier. La 2 iulie, Netanyahu, sub presiunea aliaţilor săi religioşi, din partidul sefard Shass şi Judaismul Unificat al Torei askenazit, a dizolvat comisia însărcinată să formuleze propuneri în legătură cu acest subiect. Această comisie a recomandat un serviciu, militar sau civil, pentru toţi israelienii, cu măsuri atractive pentru cei care aleg Armata şi sancţiuni pentru cei care refuză oricare dintre cele două variante.

Biroul lui Netanyahu a anunţat un acord cu vicepremierul Shaul Mofaz, liderul partidului de centru Kadima, privind formarea unei alte comisii însărcinate cu redactarea unei noi legi privind încorporarea în Armată, care să prevadă un serviciu militar pentru toată lumea. Săptămâna trecută, Mofaz a ameninţat că părăseşte coaliţia guvernamentală dacă exceptările de la serviciul militar sau civil sunt menţinute pentru ultrareligioşi şi arabii israelieni.

Leg