După ce săptămâna trecută la Timişoara a sosit un nou transport de romi repatriaţi din Franţa, aduşi în ţară pe cheltuiala Statului francez, care le-a acordat prime de repatriere de 300 de euro, în pofida bănuielii că mulţi se vor întoarce în Franţa cu prima ocazie, TIMPOLIS a solicitat Ambasadei Franţei la Bucureşti un punct de vedere legat de problema aşa-zişilor “romi navetişti”. Răspunsul ambasadorul Franţei, Excelenţa Sa Philippe Gustin, sugerează că, pentru ca această problemă să fie rezolvată, e nevoie şi de o mai mare implicare a autorităţilor române.
Peste 600 de romi repatriaţi sunt aduşi anual la Aeroportul Timişoara
Conform datelor furnizate de Ambasada Franţei doar anul trecut au fost aduşi pe Aeroportul Timişoara 650 de romi repatriaţi. Faptul că există măcar această evidenţă a repatrierilor este un aspect util, atâta vreme cât Ministerul Administraţiei şi Internelor susţine că nu-i contabilizează şi nici nu le poate impune să rămână în ţară, neavând pârghii legale în acest sens.
Oricum, cifra este în creştere de la an la an, ceea ce înseamnă că politicile de repatriere nu par să aibă efectul scontat. Un calcul simplu arată că doar pentru transportul şi prima de repatriere a romilor aduşi anul trecut la Timişoara statul francez a cheltuit aproape 200.000 de euro. Din păcate, nici acordarea acestor prime de repatriere nu par să aibă efect, întrucât o bună parte din romii repatriaţi pleacă înapoi în Franţa, după ce îşi revăd rudele de acasă.
De aceea, TIMPOLIS a solicitat Ambasadei Franţei la Bucureşti să precizeze dacă Statul francez ţine o evidenţă a celor repatriaţi, astfel încât să nu acorde prime de repatriere unora şi aceloraşi romi care se întorc regulat în Franţa, după repatriere. “Autorităţile franceze operează un instrument de statistică şi control a primelor de repatriere, pentru a evita dub
