În fiecare an, imediat după afişarea rezultatelor de la Bacalaureat, se dă startul competiţiei acerbe pentru locurile celor mai bune facultăţi. La mare căutare sunt specializările care, imediat după absolvire sau chiar în timpul anilor de studiu, oferă şanse mari de angajare şi salarii cel puţin decente.
Este şi cazul Universităţii Politehnica din Bucureşti, acolo unde tinerii se înghesuie ştiind că, la finalul studiilor vor avea job-ul asigurat. "Există o cerere masivă de ingineri din partea marilor companii. Asta e şi unul dintre motivele plecării celor de Nokia din România, faptul că nu avem forţă de muncă calificată. Ca să vă faceţi o ideea cam cât de mare e nevoia angajatorilor, imaginaţi-vă că jumătate dintre studenţi lucrează în domeniu încă din anul II, ceea ce a devenit chiar o problemă", spune Mihnea Costoiu, rectorul Politehnicii.
O ţară de stomatologi şi poligloţi
În ciuda materiei dificile şi a salariilor modeste pe care le primesc rezidenţii, Medicina atrage studenţii ca un magnet. Motivul? Oportunitatea de a face carieră în străinătate. La Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davilla" din Bucureşti, vara trecută, s-a înregistrat cea mai mare concurenţă din ultimii 21 de ani, adică patru candidaţi pe loc. În top au condus detaşat facultăţile de Tehnică Dentară şi Kinetoterapie, dar cererea a fost mare şi la Facultatea de Moaşe.
Cele mai "vânate" facultăţi ale Universităţii din Bucureşti au fost Administraţie şi Afaceri (9,86 candidaţi pe loc), Geografie (7,35 candidaţi pe loc), Limbi şi Literaturi Străine (7,23 candidaţi pe loc), Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării (6,57). Ca specializare însă, cei mai mulţi elevi s-au îndreptat spre "Limbi moderne Aplicate", din cadrul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine, unde concurenţa a fost de 70 de candidaţi pe loc.
La "Alexandru Ioan Cuza" din
