Derapajele de la democraţie au dus Ungaria până aproape de faliment. Nimeni din România nu pare să fi învăţat însă ceva din asta. Sursa: REUTERS
Tot mai multe voci din mediul economic susţin că România este pe cale să preia ştafeta de la Ungaria şi să devină noul "cal breaz" al Europei, după ce premierul maghiar Viktor Orban a slăbit tonul în confruntarea sa cu entităţile UE şi cu statul de drept.
Care pot fi efectele? În cazul Ungariei, a fost vorba în primul rând de suspendarea discuţiilor cu Fondul Monetar Internaţional pentru un nou împrumut.
În al doilea rând, UE a suspendat fonduri structurale de aproape 500 de milioane de euro pentru statul maghiar, din cauza deficitului excesiv.
Pentru noi ar putea fi vorba, pentru început, de blocarea aderării la spaţiul Schengen, fonduri structurale blocate (deja suntem pe marginea prăpastiei la acest capitol) şi posibile probleme din partea FMI.
Există şi câteva semne mai concrete că începem să fim văzuţi cum era văzută Ungaria cu câteva luni în urmă. Contractele CDS, care arată riscul unui datornic de a intra în faliment, sunt unul dintre ele.
În ultimele şase luni, prima de risc pentru datoriile României a crescut cu 15%, în timp ce a Ungariei a scăzut cu 8,5%.
Un alt semn este randamentul titlurilor de stat pe 10 ani.
Cel al Ungariei a scăzut de la un maxim de peste 10% la începutul anului, până la 8% în prezent. Noi ne împrumutăm din nou la 7%, ca la începutul anului, după ce pe parcurs randamentul scăzuse spre 6%.
Moneda este un al treilea semn.
La începutul anului, un euro era la 315 forinţi şi 4,3257 lei. Astăzi este la 288 de forinţi (-8,6%) şi 4,52 lei (+4,5%). Străinii au preferat să îşi ia banii de la Victor al nostru şi să îi ducă la Viktor de peste Tisa, care pare acum mai democratic.
În timp ce "băieţii răi" ai regiunii spărgeau
