În cadrul conferinței organizată de Mediafax în 10 iulie 2012 pe tema fondurilor europene, domnul Dan Vlădescu, președintele Autorității Naționale de Reglementare și Monitorizare în Achizițiile Publice (ANRMAP) a propus noi modificări legislative. Prima măsură se referă la ridicarea pragului de 15.000 de euro de la care autoritatea contractantă este obligată să organizeze o procedură de achiziție publică. A doua măsură se referă la scoaterea din atribuțiile ANRMAP a evaluării documentațiilor de atribuire pentru contracte mai mici de 125.000 de euro pentru bunuri și servicii şi 4,85 milioane de euro pentru lucrări. Președintele ANRMAP susține aceste propuneri legislative cu următorul argument: “Bulgaria are pragul de 20.000 de euro pentru produse și servici și are pragul de 60.000 de euro pentru lucrări”.

Comparația cu Bulgaria ar fi fost potrivită dacă ar fi vorba despre un model european de cheltuire a banilor publici. Ridicarea pragurilor și eliminarea atribuției de evaluare a documentațiilor ar fi utile numai dacă s-ar dovedi faptul că în acest mod se diminuază corupția și risipa din banii publici. Dar nu este așa. Propunerile președintelui ANRMAP dovedeșc disprețul major la adresa cetățenilor plătitori de impozite și incompetență în întelegerea rolului instituției pe care o conduce în asigurarea celui mai bun mod de cheltuire a fondurilor publice.

Orice relaxare a supervizării preventive în cheltuirea banilor publici duce din partea puterii la abuzuri, corupție, risipă și, inevitabil, sărăcie. Iată citeva definiții clarificatoare. Conform DEX, risipa reprezintă „folosirea nechibzuită a bunurilor materiale sau bănești, cheltuială fără măsură”, iar conform ONU și Comisiei Europene, corupția reprezintă „abuzul puterii publice pentru obținerea de beneficii private”.

Făcând o analogie cu circulația auto, putem spune că pentru circulația banilor pub