Gloria are răsfăţul copilului căruia i s-a permis totul cu măsură, deşi cred că afecţiunea pe care a primit-o e nemăsurată. Când a intrat pe uşa cabinei de machiaj, am crezut că îmi apare în faţa ochilor o voleibalistă nordică. Părul blond, lung, picioare lungi şi braţe bine conturate... ce mai, o fată de peste 1,80 m, cu ochi căprui şi voce joasă, băieţoasă. Am descoperit în ea blândeţea tatălui ei şi, desigur, înălţimea. Îmi arăta o fotografie cu ea, tata şi fratele ei, Alexandru. Îl ştiam pe Vladimir Găitan înalt, dar când am văzut că fiul e mai înalt cu un cap decât el am întrebat-o pe Gloria ce înălţime are Alexandru. "2,07 m" îmi spune. "El locuieşte la Londra, e implicat în domeniul financiar. Eu am rămas acasă. N-am vrut nici o clipă să plec, deşi tata m-a împins de la spate."

În multe lucruri tata a împins-o de la spate, s-a opus doar în a alege drept profesie actoria. Acum, la 27 de ani, Gloria îi dă dreptate şi spune că, contrar aparenţelor, ea nu vrea carieră. Vrea să joace în spectacole, dar nu vede în ăsta scopul vieţii ei.

Acum un an a fost cerută în căsătorie şi a acceptat. De fapt, spune, am fost cerută în căsătorie o dată şi jumătate... adică cu jumătate de gură de un băiat pe care l-a uitat. Cererea adevărată a fost făcută anul trecut şi urmează şi nunta. N-a precizat, s-a înroşit şi delicat mi-a spus că nu vrea să vorbească despre asta. A vrut însă să lămurească nişte lucruri. Mi-a cerut asta. "Vreau să lămuresc faptul că pentru mine Vladimir Găitan e doar tata. Eu sunt fata lui tata. Nu am intrat în teatru pentru că sunt fata lui Vladimir Găitan. Nu ştiu de ce trebuie tot timpul să aud asta... e fata lui ştim noi cine. Toţi copiii de actori trebuie să îndure asta."

Am simţit în ochii ei calzi o tristeţe, o neîmplinire, o neputinţă de a demonstra vreodată cine este ea cu adevărat. Tata e omniprezent, personalitatea lui e copleşitoa