Amatorii de fripturi au un risc mai mare de cancer, iar vegetarianii sunt predispuşi la boli de inimă. Meniul ideal e o combinaţie între cele două curente. Sursa: SHUTTERSTOCK

Suntem "setaţi" să ne hrănim cu ierburi şi legume sau cu fripturi suculente?

Aceasta e dilema care a dat naştere disputei fără final între vegetarieni şi carnivori, în care primii par să câştige teren.

Una dintre cărţile de căpătâi ale vegetarienilor este "Studiul China", publicată în 2005.

Volumul e o sentinţă de cancer dată tuturor celor care consumă preponderent produse de origine animală şi descrie beneficiile unei alimentaţii vegetariene. Autorul, cercetătorul Colin Campbell, pune rata scăzută a cancerului din China pe seama dietei sărace în proteine animale.

Risc de anemie

În realitate însă, chinezii înregistrează cele mai multe cazuri de cancer de stomac din lume şi numai anumite forme au dispărut.

În plus, şi o dietă vegetariană poate duce la anemie, întrucât organismul nu primeşte o cantitate suficientă de nutrienţi, pe care, în mod normal i-ar asimila din carne şi lactate.

"Regimul vegetarian este deficitar în vitaminele D şi B12, iar veganii au o proastă absorbţie a calciului, fierului şi a magneziului. Carnea rămâne cea mai bună sursă de fier pentru om", consideră medicul nutriţionist Corina Zugravu.

În plus, deficienţa de B12 creşte şi riscul de boli de inimă. Eliminarea totală a grăsimilor e şi ea greşită. Organismul are nevoie de ele pentru funcţionarea sistemului nervos.

Niciun alt studiu nu a mai confirmat ipoteza lansată de Campbell, cum că dieta vegetariană ar ţine cancerul la distanţă. Mai mult, cercetătorii din toată lumea au ajuns la concluzia că cele două regimuri alimentare nu au nicio influenţă în declanşarea unor boli grave şi că singura diferenţă ar fi faptul că vegetarienii au nivelul colesterolului mai mic. @N_P