Traian Băsescu nu era mustrat de partenerii europeni atunci când centrul Bucureştiului vedea gaze lacrimogene, pietre, baricade şi flăcări. Protestele din ianuarie 2012 erau pentru politicienii şi presa internațională uşor de etichetat ca “proteste împotriva austerității”. În Piața Universității în schimb se reclamau acțiunile de comasare a alegerilor, susținerea neruşinată a proiectului Roşia Montană, intervențiile preşedintelui în reforma sistemului de sănătate, tratamentul agresiv şi lipsit de respect al guvernului şi al preşedintelui față de o populație devenită “ciumpalacă”. “Protestele din strada sunt pentru democratie, care e chiar mai amenintata decat Sanatatea” scria Alina Mungiu Pippidi, insă de la Bruxelles nu se auzeau comentarii şi atenționări.

Ieri bucureştenii nu au mai găsit bani în bancomate. “O vulnerabilitate operaţională importantă” s-a produs, anunță Ziarul Financiar. Angajații firmei G4S Cash Solutions – transportatoarea banilor la bancomate – au intrat în grevă spontană . Adevărul relatează că angajații sunt nemulțumiți de salariile mici, de 600-700 de RON, însă nu verifică faptul că un salariu mai mic de 700 de RON ar fi o încălcare a salariului minim, care este de 700 de RON de la 1 ianuarie 2012. Observator la Antena 1 spune că angajații lucrează şi 14 ore pe zi, o altă neregulă. B1 TV raportează că unii angajați câştigă 600 de RON dar concluzia reporterului este că această grevă “riscă să ne lase pe toți fără bani”.

Instituțiile UE s-au sesizat în problema suspendării preşedintelui României atunci când aceasta a devenit o vulnerabilitate operațională importantă. Pietrele şi gazele lacrimogene din centrul Bucureştiului făceau parte din spectacolul austerității pe care liderii europeni erau pregătiți să îl vadă. Nimeni nu se interesa atunci de la Comisia Europeană dacă românii aveau şi alte motive de a protesta, cum ar fi că n