Comisia Europeană consemnează, în raportul privind MCV impus României, faptul că este prea devreme pentru a trage concluzii cu privire la impactul noilor coduri, pentru a vedea dacă acestea şi-au atins obiectivele de a moderniza cadrul legal, potrivit Mediafax.

Reforma sistemului judiciar este una din cele două teme majore monitorizate în conformitate cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) în România.

La momentul aderării la UE s-a concluzionat că deficienţele au rămas în funcţionarea sistemului judiciar românesc, unde trebuie făcute reforme suplimentare, focusate pe consolidarea eficienţei şi a coerenţei procesului judiciar, precum şi pe transparenţa şi responsabilitatea sistemului judiciar.

CE indică faptul că România, stat membru UE, se află la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pe locul al doilea ca număr de plângeri împotriva hotărârilor judecătoreşti. Un număr mare dintre acestea se referă la neexecutarea hotărârilor, la durata excesivă a procedurilor civile şi la absenţa unei căi de atac eficiente împotriva unei investigaţii penale ineficiente.

În termeni mai detaliaţi acestea au implicat adoptarea noilor coduri, măsuri pentru unificarea jurisprudenţei, consolidarea managementului resurselor umane în cadrul sistemului judiciar, restructurarea Ministerului Public, consolidarea capacităţii şi răspunderii Consiliului Superior al Magistraturii, dar şi măsuri ce privesc transparenţa, responsabilitatea şi integritatea întregului sistem judiciar.

Raportul CE consemnează reforma cadrului juridic şi noile Coduri.

O componentă centrală a iniţiativelor de reformă judiciară ale autorităţilor române a fost modernizarea legislaţiei. Din 2007, România a adoptat proiecte de noi coduri civil şi penal, precum şi de procedură, ceea ce a constituit un demers legislativ semnificativ, care necesita eforturi importante din