Pacientul român trebuie să scoată tot timpul bani din buzunar: îşi cumpără singur medicamentele şi materialele sanitare, dă şpagă la medic, îşi achită lunar contribuţia la Sănătate, iar când vine vremea să se interneze în spital face împrumuturi la bancă. Ce-i oferă statul în schimb?

Spitalele din România sunt pline de pacienţi care cheltuiesc şi ultimul ban din casă pe medicamente şi dispozitive sanitare. Sau, mai rău, fac credite pe viaţă pentru a se putea opera într-un spital de stat. Dacă operaţia este la inimă, pe creier sau la coloană, tarifele sunt exorbitante, iar spitalul nu îşi asumă integral cheltuielile. Puţini pacienţi ştiu însă că există o lege care îi ajută să-şi recupereze cheltuielile făcute în spital. Această lege (n.r. - Legea 157/2008) a fost iniţiată de deputatul Sorin Paveliu, fost membru în Comisia de Sănătate a Camerei Deputaţilor, însă Guvernul a avut grijă atunci să dea o ordonanţă prin care să‑i limiteze efectele. „A fost un abuz legislativ, însă, chiar şi în forma în care a rămas, legea ajută pacientul în instanţă.

Totul este să se înarmeze cu răbdare", îndeamnă Sorin Paveliu, expert în politici de sănătate la Societatea Academică din România (SAR). Conform legii, pacienţii au dreptul la rambursarea cheltuielilor făcute în spital pentru medicamente şi materiale sanitare, cu condiţia să păstreze biletul de trimitere şi de ieşire din spital, precum şi facturile care arată cheltuielile făcute. Există însă şi o „chichiţă" legislativă care îi împiedică pe mulţi pacienţi să-şi mai vadă vreodată banii înapoi. Înainte de a cumpăra produse sanitare, bolnavul trebuie să facă o cerere către şeful de secţie şi către managerul spitalului, iar aceştia să recunoască în scris că nu au materialele respective în spital.

Registre: 1.800 de pacienţi îşi vor banii înapoi

Pacienţi dornici să-şi recupereze cheltuielile sunt însă cu mi